TABLOU DE TOAMNA

COMPUNERE

Grãdina bunicii s-a umplut cu un covor galben de frunze uscate cãzute de curând de pe pomii roditori care şi-au dezbrãcat cu tristeţe haina verde a verii.Toamna, a treia fiicã a bãtrânului an şi-a scuturat rochia ruginie, presãrând peste tot o mireasmã dulce acrişoarã a fructelor coapte şi pârguite în panere aurite.

Soarele, zâmbitor odinioarã, trimite raze triste şi melancolice spre dimineaţa de octombrie abia dezmorţitã. Noaptea rece se lasã peste grãdina bunicii, nopţile cãlduroase de varã au trecut. Liniştea profundã a nopţii îţi încântã sufletul de parcã tot ai vrea s-o asculţi. Culorile nopţii s-au transformat într-o suflare rece de toamnã.

Peste noapte totul s-a schimbat. Cãldurile de varã au plecat, lãsând un anotimp mohorât. Lumina palidã pãtrunde cu uşurinţã printre crengile aproape goale ale copacilor din parcuri, şi ele aproape pustii şi triste. Vara s-a îndepartat demult, lumea şi-a schimbat înfãţişarea. Sub paşi, foşnesc frunzele uscate, iar adierea vântului a devenit rece. Norii plumburii,îngrãmãdiţi deasupra oraşului, vor aduce ploi interminabile, fragmente de neant. Oamenii înfriguraţi vor naviga pe strãzile ude, printre valurile de blocuri cenuşii, de cinematografe pãrãsite, de ceţuri mioape, de resturi de afişe de pe care rânjeşte tristeţea de neînvins a lui noiembrie. Toamna nu este anotimpul meu preferat, deoarece îmi încarcã sufletul cu multã tristeţe şi melancolie purtându-mã pe valurile nostalgiei, iar peisajul mohorât din grãdina bunicii mã face sã fiu tristã şi deprimatã.