Incerc gandurile sa mi le adun
Multe cuvinte as avea sa spun
Dar nu am cui si ma abtin
Ma-nchid in mine si suspin
Ma sting putin cate putin.
Privesc in gol...caci n-am pe cine
Si dintr-o data mi-amintesc de mine
La cat de singura pot fi pe-aceasta lume.
Nu inteleg de ce nimeni nu ma intelege
Ma schimb pe zi ce trece
Din rece in mai rece.
Ce fel de om sunt, nici eu nu stiu
In jurul meu simt doar pustiu
Cateodata imi doresc sa nu mai fiu.
Sunt trista...de ce nu-si da nimeni seama
Singuratatea pe mine ma doboara
Urasc viata asta atat de-amara...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu